Sub masa

J. R. R. Tolkien, O poveste cu un hobbit, traducere de Catinca Ralea, ilustraţii de Livia Rusz, Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1975, 330 p.

Întrucât în curând va fi lanstată în cinematografe prima parte a trilogiei dedicate hobbitului Bilbo Baggins (regia: Peter Jackson), merită să ne amintim de prima traducere românească a acestui roman, şi totodată de prima întâlnire a cititorilor români cu Tolkien. Cu toate că povestea este asimilată basmelor noastre (elfii sunt iele), limbajul e de o savoare deosebită, iar ilustraţiile Liviei Rusz nu au altă menire decât aceea de a spori farmecul.


Stephen King, Salem’s Lot, traducere de Ruxandra Toma, Bucureşti, Editura Nemira, 1997, 528 p.

Totul pare liniştit în micul orăşel Salem’s Lot, până la sosirea unui oaspete straniu. Îşi va alege ca reşedinţă Marsten House, conacul părăsit şi privit cu groază de întreaga comunitate. Un remake al romanului Dracula, cu acţiunea plasată în anii ’70 ai secolului XX; o lectură potrivită sezonului de Halloween…


Montesquieu, Scrisori persane. Caiete, traducere de Ștefan Popescu şi Irina Eliade, Bucureşti, Minerva, 1970, XL + 540 p.

Roman epistolar, alcătuit din 161 de scrisori, îi are ca eroi pe Usbek şi Rika, doi călători persani aflaţi în trecere prin Europa, perioada dintre anii 1712-1720 petrecând-o în Franţa. Desigur, motivul străinului serveşte unei priviri critice asupra realităţilor societăţii franceze din secolul al XVIII-lea.


Marcelin Defourneaux, Viaţa de fiecare zi în Spania secolului de aur, traducere de Ileana Cantuniari, Bucureşti, Editura Eminescu, 1981, 351 p.

Cartea oferă o imagine clară a Secolului de aur spaniol, făcând mai uşoară înţelegerea operei lui Cervantes, bunăoară, ori a pieselor lui Lope de Vega. Ne sunt prezentate societatea epocii, viaţa religioasă şi cea culturală. Un capitol aparte le este consacrat vestiţilor ”picaros” şi lumii picareşti.


*** Vitejii din Sasun: epopee populară armeană, traducere de Nicolae Teică, București, Editura pentru Literatură Universală, 1965, 376 p.

Socotită cea mai valoroasă creație a folclorului armean, epopeea prezintă faptele eroice a patru generații de războinici în lupta lor cu invadatorii arabi. Cel mai de seamă este David din Sasun, eroul popular al armenilor. Lui îi sunt închinate majoritatea cântecelor eposului.


Mihail Bulgakov, Scene moscovite: Foiletoane, schiţe, povestiri, scenete, traducere de Mircea Aurel Buiciuc, Iaşi, Polirom, 2004, 370 p.

De un farmec deosebit, volumul prezintă atmosfera anilor ’20 în Moscova secolului trecut. Proletari, nobili scăpătaţi, cerşetori, şarlatani, toţi se perindă pe dinaintea noastră, uneori stârnindu-ne hohote de râs, alteori lăsându-ne un zâmbet amar.


Raymond Chandler, Somnul de veci, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală. 1969, 200 p.

Este primul roman poliţist al lui Chandler (1939) și totodată începutul seriei al cărei personaj principal va fi detectivul Philip Marlowe. Acţiunea se desfăşoară în Los Angeles iar lui Marlowe îi revine misiunea de a elucida un caz de şantaj în care ţinta este fiica unui magnat american.


Edgar Rice Burroughs, Prinţesa marţiană, traducere de Mihai Bădescu, Bucureşti, Editura Olimp, 1994, 350 p.

John Carter, american căutător de aur şi de aventuri, se află transportat pe planeta Marte în urma unei morţi aparente. Planeta este la amurgul istoriei sale, este măcinată de conflicte între diferite populaţii. Lui Carter îi va reveni rolul important de a o salva şi proteja pe Dejah Thoris, prinţesa cetăţii marţiene Helium. O nouă ecranizare a acestui roman este filmul John Carter (USA, 2012).


Mark Twain, Viaţa pe Mississippi, traducere de Petru Comarnescu, Bucureşti, Editura Tineretului, 1964, 464 p.

Conţinutul cărţii poate fi divizat în două părţi. Prima se petrece înaintea Războiului Civil şi reprezintă amintirile din tinereţe ale lui Mark Twain, tinereţe petrecută ca pilot pe unul din vapoarele de pe Mississippi. A doua parte se petrece la câţiva ani după şi povesteşte o călătorie cu vaporul de la St. Louis la New Orleans. Toate acestea îi oferă autorului prilejul de a analiza viaţa desfăşurată pe malurile bătrânului fluviu, sub toate aspectele ei. Nici de această dată Mark Twain nu va pierde prilejul de a ne fermeca cu talentul său de povestitor neîntrecut.


H. Rider Haggard, Minele regelui Solomon, traducere de Traian Finţescu, Bucureşti, Corint, 2001, 112 p.

Este primul roman de aventuri englez a cărui acţiune se petrece în Africa. Aventurierul Allan Quatermain conduce expediţia de căutare unui explorator dispărut în timpul încercării de a descoperi minele regelui biblic. Totodată romanul creează un nou gen, cunoscut ca „Lumea dispărută”, din care se vor inspira Edgar Rice Burroughs (Tărâmul uitat de timp), Arthur Conan Doyle (Lumea dispărută) sau H.P. Lovecraft (În Munţii Nebuniei).


Giuseppe Tomasi di Lampedusa, Ghepardul, traducere de Gabriela Lungu, cuvânt înainte de Gioacchino Lanza Tomasi, Bucureşti, Humanitas, 2011, 287 p.

Traducerea românească a titlului (Il Gattopardo) ne poate induce în eroare; în italiană gattopardo denumeşte o specie de feline din sudul Saharei, cunoscută la noi sub numele de serval (Leptailurus serval). Este, de altfel, şi blazonul casei nobiliare Tomasi, din care face parte autorul. Romanul este o cronică a Siciliei din perioada Risorgimento. Tema care se desprinde este cea a treceri timpului, a decadenţei şi a morţii. Vremurile se schimbă; războiul deschide burgheziei calea spre afirmare, în timp ce nobilimea locală, reprezentată de Don Fabrizio Corbera, Prinţ de Salina, este la amurg.


Washington Irwing, Rip van Winkle, traducere de Ion Vinea, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1963, 279 p.

Cartea cuprinde o parte din schiţele şi povestirile celebrului scriitor american. Cu un farmec inegalabil este descrisă atmosfera patriarhală ce domina satele coloniştilor olandezi din America (surprinse atât înainte cât şi după Războiul de Independenţă) . Cea mai celebră şi, deasemeni, cea mai cunoscută pentru noi este The Legend of Sleepy Hollow (în traducerea de faţă Legenda Văii Somnului).


Sir Thomas Malory, Moartea regelui Arthur, traducere de Ion Larian Postolache şi Charlotte Filitti, prefaţă şi tabel cronologic de Dan Grigorescu, Bucureşti, Minerva, 1979, 5 vol.

Publicată la sfârşitul secolului al XV-lea, cartea reprezintă o compilare a romanelor cavalereşti despre regele Arthur apărute atât în Anglia, cât şi în Franţa. Rămâne, totodată, cea mai cunoscută versiune a istoriei arthuriene. De asemena, a servit ca sursă de inspiraţie pentru tablourile feerice ale pictorului englez Edward Burne-Jones.


Stephen Hawking, Scurtă istorie a timpului: De la Big Bang la găurile negre, traducere de Michaela Ciodaru, Bucureşti, Humanitas, 2001, 212 p.

Lucrare de popularizare ştiinţifică, menită să ne iniţieze pe noi, oamenii obişnuiţi, în marile taine ale Universului. Sunt lămurite concepte precum: Big Bang, găurile negre, conul de lumină, teoria corzilor. Urmând sfatul editorului, cartea conţine foarte puţine ecuaţii, însă este bogat ilustrată.


William Golding, Moştenitorii, traducere de Adina şi Gabriel Raţiu, Bucureşti, Editura Leda, 2009, 222p.

Golding îşi propune să reconstituie întâlnirea dintre omul de Neanderthal şi noua specie de Homo sapiens. Cu excepţia ultimului capitol, întreaga carte este scrisă din punctul de vedere al neanderthalienilor, care îi percep pe noii veniţi ca pe nişte zei.


Selma Lagerlöf, Povestea lui Gösta Berling, traducere de Nicolae Filipovici, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1965, 415 p.

Romanul sau mai degrabă povestea are ca personaj principal pe fostul pastor luteran Gösta Berling. Datorită dependenţei sale de alcool va fi caterisit şi va fi nevoit să hoinărescă prin lume. Va fi cazat la conacul din Ekeby unde va întâlni tot felul de personaje ciudate. Realul se împleteşte cu fantasticul, putem vorbi de un realism magic, toate acestea recreează în lumea modernă atmosfera vechilor sagas nordice.


JulesVerne, Mihail Strogov, Bucureşti, Lucman, 2005, 283 p.

De această dată Jules Verne ne prezintă un roman de aventuri, nu unul de anticipaţie, aşa cum ne-a obişnuit. Tătarii, conduşi de Feofar, au pornit o răscoală şi izolează Extremul Orient de restul Rusiei, distrugând liniile de telegraf. Mihail Strogov este un curier al ţarului Alexandru al II-lea. Misiunea încredinţată este de a străbate ţara până la Irkutsk, pentru a-l preveni pe fratele ţarului de o trădare iminentă.


Odiseea marţiană. Maeştrii anticipaţiei clasice, antologie alcătuită şi comentată de Ion Hobana, Bucureşti, Minerva, 1975, 352 p.

Un mănunchi al celor mai ilustrative povestiri ştiinţifico-fantastice, având ca autori, printre alţii, pe E. A. Poe, Jules Verne, H. G. Welles ori A. Conan Doyle. Stanley G. Weinbaum, autorul povestirii care dă titlul antologiei, creează un moment de răscruce în literatura de anticipaţie. Personajul creat de el, marţianul Tweerl (Tuirl în traducerea lui Hobana), este „prima fiinţă gânditoare fără nici o urmă de antropomorfism pe care a reuşit s-o creeze science fiction-ul american” (Jacques Sadoul).


Sei Shonagon, Însemnări de căpătâi, traducere de Stanca Cionca, Bucureşti, Univers, 1977, 287 p.

Sei Shonagon, curteană a împărătesei Fujiwara no Teishi (977 – 1001), scrie aceste însemnări zilnice începând de prin anul 990 până în anul 1002. Este poate cel mai faimos jurnal intim al literaturii japoneze. Pe lângă faptul că oferă o frescă a societăţii epocii respective, cartea este scrisă cu un farmec deosebit, ea conţinând cântece, anecdote, aforisme şi meditaţii.


Harriet Beecher-Stowe, Coliba unchiului Tom, traducere de Mihnea Gheorghiu, Bucureşti, RAO, 2003, 512 p.

Unii dintre cititorii contemporani privesc această carte ca pe un roman sentimental, plin de clişee, o învinuiesc că a creat o serie de mentalităţi greşite cu privire la afro-americani. Cert este că, la apariţia ei în 1852, societatea americană a fost şocată şi, pe drept cuvânt, se consideră că a grăbit declanşarea Războiului Civil. Timp de un secol va deţine locul doi, după Biblie, ca cea mai vândută carte. Bătrânul sclav Tom îşi găseşte mângâierea în Scripturi, îşi însuşeşte şi pune în faptă învăţătura lui Hristos, astfel el îndură şi iartă umilinţele şi batjocura pe care le primeşte din partea stăpânilor dezumanizaţi. Moartea sa, de asemenea, va fi una martirică, rămânând statornic în credinţa sa şi salvând viaţa celor ce erau sclavi împreună cu el.


Giambattista Basile, Pentameronul sau Povestea poveştilor, traducere de Aurel Covaci, prefaţă de Petru Creţia, Bucureşti, E.L.U, 1968, 506 p.

Cartea poetului şi curteanului napolitan constituie prima colecţie dedicată exclusiv poveştilor apărută în Europa (va fi publicată postum, între anii 1632-1636). Din opera lui se vor inspira mai târziu Charles Perrault şi Fraţii Grimm (acestora din urmă datorându-le Basile popularitatea europeană). Acum apar pentru prima dată poveştile cunoscute astăzi de noi sub numele de „Cenuşăreasa”, „Rapunzel”, „Motanul încălţat”, „Frumoasa din pădurea adormită”.


Ioan Haţegan, Habitat şi populaţie în Banat (Secolele XI-XX), Timişoara, Editura Mirton, 2003, p. 236, vol. îngrijit de Octavian Dogariu

Pentru cei care trăiesc în Banat, fie că au rădăcini în acest spaţiu, fie că sunt la prima, a doua generaţie, lucrarea lui Ioan Haţegan, împătimit al istoriei acestei zone, poate reprezenta o opţiune de lectură. Amănuntele despre perioadele medievală şi modernă ale acestei zone geografice, oferite de autor, acaparează interesul pe măsura înaintării în lectură. Nu este o carte destinată doar cercetătorilor, antropologilor, ci oricărui om care îşi doreşte o trecere imaginară prin câteva secole de istorie.


Bram Stoker, Dracula, traducere şi note: Ileana Verzea şi Barbu Cioculescu, Bucureşti, Adevărul Holding, 2008, 414 p.

Nu ştim dacă prin cartea sa Bram Stoker a făcut un serviciu literaturii universale, cert este însă că i-a scutit de muncă pe miniştrii noştri... Nu mai e nevoie de promovare turistică, iubitorii de senzaţional şi mai ales de poveşti de groază vin şi neinvitaţi să vadă „Castelul lui Dracula”, „Ţara lui Dracula” şi aşa mai departe. Fiorosul vampir şi solomonar, Contele Dracula, nu are însă nimic de-a face cu Vlad Ţepeş (cel puţin pe cât reiese din carte); este pur şi simplu un nobil secui care are în plan dominaţia mondială. Doreşte să-şi supună întreaga omenire, transformând-o în vampiri. De unde să înceapă dacă nu din Londra, capitala celui mai vast imperiu colonial? La urma urmei, romanul ilustrează „obsesia invaziei”, dominantă în literatura de senzaţie a epocii victoriene.


Stanisław Łem, Ciberiada, povestiri, traducere de Mihai Mitu, Bucureşti, Nemira, 1994, 440 p.

Seria de povestiri ştiinţifico-fantastice, înzestrate cu umor din belşug, este amplasată într-un univers al roboţilor, o lume asemănătoare Evului Mediu, populată cu cavaleri, prinţese, regate, dragoni. Protagoniştii sunt Trurl şi Klapaucius, doi roboţi care au însuşiri cvasidivine, numiţi „Constructorii” (ei putând construi orice atunci când vor), foarte buni prieteni dar şi rivali într-ale ştiinţei.


Claude Lévi-Strauss, Antropologia şi problemele lumii moderne, Iaşi, Editura Polirom, 2011, p. 198

Claude Lévi-Strauss, considerat părintele antropologiei moderne, în cuprinsul lucrării pe care o sugerăm, aduce în discuţie, alături de probleme ale lumii moderne, cu care oamenii secolului XXI sunt atât de obişnuiţi încât le consideră ca făcând parte din viaţa lor dar care au pus reale probleme cu aproximativ treizeci de ani în urmă, şi concepţiile sale bazate pe studii, legate de „Sfârşitul supremaţiei culturale a Occidentului” sau diversitatea culturală.
Nou-apărutele metode de inseminare artificială, modul în care a fost privită procrearea artificială şi mai ales greutatea cu care au fost stabilite regulile, la nivel juridic şi social, după care aceste procedee să funcţioneze într-o societatea civilizată, sunt câteva dintre subiectele tratate, în mod ştiinţific, de către antropologul Claude Lévi-Strauss.


Michael Pollak, Viena 1900. O identitate rănită, traducere de Camelia Fetiţa, Iaşi, Polirom, 1998, 208 p.

Cartea lui Michael Pollak poate alcătui un diptic împreună cu cea a lui Carl E. Schorscke, Viena fin-de-siècle. Politică şi cultură. Ea este dedicată grupului Jung-Wien (Tânăra Vienă), grup care cuprinde scriitori ai perioadei fin-de-siècle precum Arthur Schnitzler, Hugo von Hoffmannsthal, Leopold von Andrian, Richard Beer-Hoffmann, Karl Krauss, Felix Salten şi Theodor Herzl. Pollak reface contextul cultural din care ia naştere această grupare şi, de asemenea, arată modul în care se reflectă epoca în opera scriitorilor amintiţi.


Mary W. Shelley, Frankenstein, traducere de Adrian Călinescu, postfaţă de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers, 1995, 264 p.

Când zicem „Frankenstein” avem în minte imaginea celebră a monstrului portretizat de Boris Karloff în ecranizarea din anul 1931... Romanul lui Mary Shelley implică însă profunde meditaţii filosofice asupra omului, asupra destinului său în univers. Victor Frankenstein este savantul care încearcă să învingă moartea şi totodată să creeze omul ideal. Însă creatura lui se dovedeşte a fi o sfidare a lui Dumnezeu şi a ordinii fireşti a lucrurilor, un monstru.


Hermann Hesse, Lupul de stepă, traducere George Guţu, Bucureşti, Editura RAO, 1995, 220 p.

Romanul priveşte personajul principal Harry Haller (metaforic numit „lupul de stepă”) din mai multe puncte de vedere: însingurat, outsider, poet. Personalitatea sa complicată, introvertită, oferă autorului pretextul unor aprecieri cu nuanţă existenţialistă. Temele abordate vor marca mai târziu generaţia hippie: problema libertăţii, escapismul, inadaptarea la modul de viaţă burghez, dragostea liberă şi totodată căutarea comuniunii spirituale cu sinele şi cu oamenii conform filosofiei budiste. Un rol important are şi analizarea muzicii de jazz, ca fenomen cultural deosebit la începutul secolului al XX-lea.


John Fowles, Magicianul, traducere de Livia Deac şi Mariana Chiţoran, cu un cuvânt înainte al autorului, ediţia a II-a, Iaşi, Editura Polirom, 2007, 664p.

Romanul care-l consacră pe Fowles ca scriitor şi care, odată cu apariţia lui, va stârni în rândul cititorilor un nou val de interes cu privire la psihanaliză şi mistică. Nicholas Urfe, tânăr profesor de limba engleză, se stabileşte în insula grecească Fraxos încercând prin această decizie să scape de trecut. Aici îl întâlneşte pe Maurice Conchis, un bogătaş retras din societate, suspectat de colaborare cu naziştii. Persoană enigmatică, misterioasă, organizează psihodrame şi jocuri cu măşti în care ca un adevărat magician îl învăluie pe Nicholas, ştergând hotarul dintre realitate şi iluzie.


Stanislaw Lem, Solaris, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1974, 300p. (trad. Adrian Rogoz şi Teofil Roll

Kris Kelvin, psiholog de pe Terra, soseşte pe staţia de cercetare care orbitează în jurul planetei Solaris. Planeta este acoperită de un ocean citoplasmatic care se dovedeşte a fi o formă de existenţă vie. Cercetătorii nu ştiu cum să interacţioneze cu această entitate. Oceanul însă dă viaţă la propriu amintirilor şi trecutului acestor oameni. Romanul lui Lem ridică problema imposibilităţii înţelegerii Universului, a neputinţei ştiinţei în faţa unei alte forme de existenţă şi totodată a neajutorării omului care, deşi se află în cosmos, nu se poate elibera de balastul amintirilor de pe pământ şi de mustrările conştiinţei.


Philip Matyszak, Fiii lui Caesar. Prima dinastie a Romei Imperiale, Bucureşti, Editura All, 2009, 296 p., trad. Alina Ţigău

Viaţa Romei antice a fost marcată de destinul unor oameni, bărbaţi şi femei, apartenenţi ai unor dinastii celebre. Iulius Caesar, Octavian Augustus, Tiberius, Caligula, Claudius, Nero, iluştrii militari, strategi, diplomaţi sau nebuni, incestuoşi, criminali, ei sunt cei care, împreună cu femeile care i-au ajutat pe unii asasinându-i pe alţii, au scris o parte însemnată din istoria Romei. Divergenţele, comploturile, omorurile, viaţa publică şi privată sunt adunate şi reformulate detaliat de autorul acestei adevărate monografii a familiei Iulio-Claudiene, Philip Matyszak.


Richard Wagner, Viena, Banat, Bucureşti, Editura Univers, 1998, 150 p. (trad. colectivul anului IV Germana, Facultatea de litere, Universitatea de Vest, promoţia 1996)

Incapacitatea de a-şi trăi timpul, de a se regăsi în el însuşi, aceasta este cauza nefericirii inginerului Benda, etnic german din România socialistă. Visul de a pleca din România l-a dominat încă din adolescenţă, îşi dorea să colinde lumea pe măsură ce o descoperea în cărţi. Maturitatea l-a găsit în spaţiul germanic, însă, adevărata fericire o regăsea doar în imaginile copilăriei, în Banat, acolo unde îl întorcea orice gând. Imposibilitatea de a renunţa la trecut îi provoacă o nesfârşită stare de tristeţe şi îl „ajută” să se rateze.


Aquilina Birăescu, Tovarăşi, cultura..., Timişoara, Editura Marineasa, 2010, 119 p.

Ce este cultura, tovarăşi? Cum şi unde se face cultură? Cum unde, la adunat de morcovi, ori la cules de porumb. A, nu, greşit, cultura se face în sălile instituţiilor culturale, da, acolo unde rulează filme despre viaţa lui Lenin, acolo unde oameni care l-au cunoascut pe marele revoluţionar, deveniţi între timp bătrânei decrepiţi, povestesc lucruri „inedite” despre acesta. Bine, cultura se mai făcea şi pe stadion, cu pancarde care proslăveau „conducătorul iubit”, epoca trăită şi tot ce însemna glorioasa perioadă comunistă. O relatare în proză a vremurilor comuniste trăite de oameni care iubeau cultura adevărată, de oameni care n-au reuşit să se adapteze sistemului, a căror viaţă a fos un lung şir de compromisuri.


Knut Hamsun, Foamea, Bucureşti, Editura Univers, 2007 (Colecţiile „Cotidianul”)

Cartea urmăreşte şi analizează trăirile lăuntrice ale unui tânăr intelectual măcinat de sărăcie şi
foame. Foamea îl va ruina mental şi fizic, ştergând hotarul dintre realitate şi imaginaţie. Toate acestea
se nasc din refuzul protagonistului de a accepta societatea şi convenţiile ei, preferând în schimb
autodistrugerea. Foamea este romanul intelectualului străin în lume.


H.G. Wells, Insula doctorului Moreau, Bucureşti, Editura Leda, 2005

Citeşte o carte nu atât ştiinţifico-fantastică sau horror, cât mai degrabă o parabolă sumbră despre societatea umană şi lumea în care trăim. Doctorul Moreau, un chirurg renumit, se retrage într-o insulă pustie din Pacificul de Sud unde îşi va pune planul în aplicare: transformarea animalelor în oameni. Creaţia se va întoarce însă împotriva creatorului, demonstrând că graniţa dintre umanitate şi animalitate este foarte fragilă, prăbuşirea în haos fiind iminentă.


Jeni Acterian, Jurnalul unei fiinţe greu de mulţumit, 1932-1947, Bucureşti, Humanitas, 2010, ediţia a III-a, 568 p.

A fost sau nu Jeni Acterian o fiinţă greu de mulţumit? Încearcă sa afli pargurgând 568 de pagini de jurnal, rânduri scrise de autoare fără intenţia de a fi publicate vreodată. Vei descoperii mai întâi o adolescentă cu o inteligenţă şi o subtilitate care te vor uimi, o fată ambiţioasă şi sensibilă, ironică dar afectuoasă. Lumea românească interbelică, Mircea Eliade, fraţii Acterian, Marieta Sadova, Emil Cioran, Constantin Noica, Liviu Ciulei, Alice Botez, Emil Botta, Mihail Sebastian, Nae Ionescu şi lista ar putea continua pe multe alte rânduri, personalităţi şi nume care s-au făcut cunoscute şi apreciate în toată lumea, este prezentă în paginile acestui jurnal, cu amănunte şi situaţii inedite. Balcicul – locul pe care autoarea l-a iubit şi în care-şi petrecea verile, culisele teatrelor bucureştene, întâlnirile şi dezbaterile culturale ale intelectualilor mai sus amintiţie şi războiul... toate sunt cuprinse de paginile acestei cărţi. Ar mai rămâne de amintit doar teama de moarte! Este, de altfel, tema acestor pagini de jurnal.


Pierre Boulle, Planeta maimuţelor, Bucureşti, Editura Humanitas, 2003; traducător: Manole Friedman

Pierre Boulle plasează acţiunea romanului său în viitorul îndepărtat al anului 2500. Jurnalistul Ulysse Mérou, asemeni multîncercatului Ulise de odinioară, trece printr-un şir de întâmplări neprevăzute. Nu este aruncat de soartă pe ţărmurile vreunui tărâm al lotofagilor sau al lestrigonilor ci tocmai la marginile sistemului solar, pe o planetă numită de el Soror (adică sora Pământului). Acolo însă rolurile sunt inversate între maimuţe şi oameni, cele dintâi alcătuind societatea evoluată. În această distopie, ca într-o fabulă, sunt expuse toate defectele şi neajunsurile societăţii umane; simienii fiind, de fapt, alter ego-ul oamenilor. La reîntoarcerea pe Pământ, după 700 de ani, eroul are „bucuria” de a descoperi că şi aici maimuţele au reuşit să înlocuiască societatea umană.


Ilf şi Petrov, Viţelul de aur, Bucureşti, Editura Rao, 2006, 384 p.

Însoţeşte-l mai departe pe Ostap Bender în ultima sa aventură. De această dată are în plan să se îmbogăţească prin şantajarea unui aparent umil funcţionar, dar care, de fapt, se dovedeşte a fi un milionar clandestin. Din nou vei fi amuzat de multiplele roluri jucate de protagonist pentru a-şi atinge scopul: aşa zis participant la raliu, maestru de şah, savant... Vei călători din Crimeea până în Turkestan, iar deznodământul va avea loc exact la frontiera României Mari. Îţi rezervăm plăcerea de a-l descoperi.
Ilf şi Petrov, Cele douăsprezece scaune, Bucureşti, Editura RAO, 2004, 384 p.

O carte pe care-ţi propunem să o citeşti sub masă, deoarece oricum vei ajunge acolo după primele pagini, datorită râsului nestăvilit. Însoţeşte-l pe şarlatanul Ostap Bender, de-a lungul şi de-a latul unei Uniuni Sovietice birocratice, corupte, pe urmele unei presupuse comori ascunse în tapiseria unei mobile burgheze. Promite-ne însă că, după terminarea lecturii, nu te vei apuca să-l imiţi.
Ameli Nothomb, Uimire şi cutremur (roman), Iaşi, Polirom, 2006.

Eşti subalternul tuturor? Simţi că toate-ţi ies anapoda? Atunci, cu siguranţă, te afli în pielea lui Amelie. Îţi recomandăm să citeşti pe sub masă, nu cumva să fii surprins de toate categoriile de şefi, ba chiar de şeful-şefilor, iar la urmă să împărtăşeşti soarta eroinei. Care a fost soarta ei? Te lăsăm pe tine să afli. Şi nu-ţi fă griji, cartea o vei citi rapid. Nu iroseşti prea mult din timpul destinat muncii...

Banc

 Bibliotecara îi face fișa unui cititor. La un moment dat, îl întreabă :
- Starea civilă?
- Insuportabilă !!!


Theme by Danetsoft and Danang Probo Sayekti inspired by Maksimer