In parc

Imagini: 

Ismail Kadare, Cetatea, traducere de Marius Dobrescu, Bucureşti, Univers, 1987, 230 p.

Acţiunea se petrece în Albania secolului al XV-lea, în timpul luptelor purtate de Skanderbeg împotriva Imperiului Otoman; naraţiunea alternează capitole lungi, dedicate armatei otomane şi descriind epuizarea ei progresivă, cu capitole scurte, în italice, expunând punctul de vedere al asediaţilor, fideli lui Skanderbeg. Nu ni se spune numele cetăţii, nici eroul albanez nu apare în persoană – în aceasta constă originalitatea lui Kadare. Romanul este, de fapt, o parabolă aplicabilă în orice vreme, descriind rezistenţa celui slab în faţa invadatorului puternic.


Jack Kerouac, Pe drum, traducere de Cristina Felea, Iaşi, Polirom, 2003, 440 p.

Considerat manifest al generaţiei Beat, romanul este în întregime autobiografic, relatând călătoriile autorului alături de prietenul său de-a lungul şi de-a latul Statelor Unite. Beat este generaţia tinerilor contemporani perioadei celui de-Al Doilea Război Mondial, cei care tânjeau să afle credinţa şi sensul vieţii.


Jack London, Lupul de mare, traducere de Dan Duțescu, București, Editura Alfa, 2002, 360 p.

Avându-și punctul de pornire în anii petrecuți de autor pe mare, romanul narează aventurile tânărului Humphrey Van Weyden. Naufragiat în Golful San Francisco și salvat de echipajul navei Ghost (plecată la vânătoare de foci), Humphrey (ca întrupare a idealismului) se va afla în conflict cu căpitanul Wolf Larsen (amoral, întrupare a materialismului), totul culminând cu izbucnirea unei revolte.


Alessandro Manzoni, Logodnicii, traducere de Alexandru Balaci, București, Editura pentru Literatură Universală, 1961, XXII + 730 p.

Doi tineri îndrăgostiţi, Renzo şi Lucia, nu îşi pot uni destinele din pricina planurilor meschine ale lui Don Rodrigo, seniorul locului. Acţiunea se petrece în Lombardia secolului al XVII-lea, aflată sub dominaţie spaniolă, bântuită de Războiul de Treizeci de Ani şi de ciumă. Până la finalul fericit, neprevăzute schimbări de situaţie ne vor ţine cu sufletul la gură.


Carlos Fuentes, Bătrânul gringo, traducere de Gabriela Necheş, Bucureşti, Univers (Colecţia ”Cotidianul”), 2007, 190 p.

Despre Ambrose Bierce, celebru scriitor satiric american, nu se mai ştie nimic după data de 26 decembrie 1913; în octombrie 1913 pleacă de la Washington pentru a vizita câmpurile de luptă ale Războiului Civil la care el participase, trece însă frontiera Mexicului şi se alătură armatei revoluţionare a lui Pancho Villa. Aici ia sfârşit realul, istoria, iar Carlos Fuentes îşi imaginează ultimele zile şi moartea ”bătrânului gringo”...


Mihail Bulgakov, Însemnările unui tânăr medic, traducere de Mircea Aurel Buiciuc şi Emil Iordache, Iaşi, Polirom, 2005, 209 p.

Ciclul este alcătuit din şapte povestiri şi are ca sursă de inspiraţie anii petrecuţi de Mihail Bulgakov ca medic la Nikolskoe şi Viazma. Naratorul este un tânăr de 24 de ani, trimis să profeseze în provincie după absolvirea medicinei.


Herman Melville, Redburn, traducere de Petre Solomon, Bucureşti, Albatros, 1973, 351 p.

Tânărul Wellingborough Redburn se înrolează în echipajul unei nave, fascinat fiind de călătoriile pe mare şi din dorinţa de a vizita ţinutul natal al strămoşilor săi, împrejurimile oraşului Liverpool. Realitatea însă este complet diferită faţă de ceea ce citise el în cărţi. Viaţa printre marinari e aspră, iar Liverpool, cu suburbiile sărăcăcioase, nu corespunde în niciun caz descrierilor făcute în ghidul de călătorie.


Ernest Hemingway, Adio, arme, traducere de Radu Lupan, Bucureşti, Editura Vivaldi, 1992, 281 p.

Plasat în timpul campaniei Italiene (Primul Război Mondial), romanul are în centru povestea de dragoste dintre Frederic Henry (american înrolat în armata italiană) şi Catherine Barkley. Este considerat cel mai sumbru roman al lui Hemingway şi a contribuit la consacrarea sa ca scriitor modern.


Umberto Eco, Insula din ziua de ieri, traducere de Ştefania Mincu, Iaşi, Polirom, 2009, 488 p.

La jumătatea secolului al XVII-lea, Roberto de la Grive, scăpând dintr-un naufragiu, îşi găseşte refugiul pe o corabie pustie. Se află la o milă marină distanţă de o insulă, însă, cum el nu ştie să înoate, este silit să rămână pe navă. În singurătatea sa, Roberto reconstruieşte lumea contemporană lui, Europa barocului, epoca marilor controverse filosofice, a intrigilor politice internaţionale şi a războaielor sângeroase.


Irving Stone, Bucuria vieţii, traducere de Liana Dobrescu şi Geo Dumitrescu, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1966, 536 p.

Izvorât, în principal, din corespondenţa dintre Vincent van Gogh şi fratele său Theo, dar şi din lucrarea de cercetare făcută de autor, romanul încearcă să reconstituie viaţa celebrului pictor olandez. Deasemenea, cartea va sta la baza ecranizării omonime (1956) în regia lui Vincente Minnelli, rolul principal revenindu-i lui Kirk Douglas.


Nikos Kazantzakis, Raport către El Greco: Confesiune, traducere de Alexandra Medrea-Danciu, Bucureşti, Univers, 1986, 512 p.

Conceput ca o confesiune făcută la capătul vieţii, volumul înmănunchează atât date autobiografice cât şi ficţiune şi este dedicat de Nikos Kazantzakis celebrului său compatriot cretan Dominikos Theotokopoulos, cunoscut posterităţii sub numele de „El Greco”.


Isaac Asimov, Soarele gol, traducere de Florin Ionescu, Bucureşti, Teora, 1997, 192 p.

Plasată în viitorul îndepărtat, acţiunea combină romanul poliţist cu cel ştiinţifico-fantastic. Detectivul Elijah Baley este chemat să investigheze o crimă care a avut loc pe planeta Solaria (planetă aflată în conflict politic cu Terra). Pe lângă elucidarea misterului, detectivul trebuie, totodată, să observe în detaliu această planetă. Aici roboţii depăşesc numeric(cu 10.000 la1) oamenii care trăiesc izolaţi unii de alţii, comunicarea făcându-se prin intermediul hologramelor. Pământenii, la rândul lor, locuiesc în oraşe subterane, ei nemaiputând suporta aerul liber sau lumina solară.


Hermann Hesse, Narcis şi Gură-de-Aur, traducere de Ivan Deneş, Bucureşti, RAO, 2006, 320 p.

Doi tineri, două spirite opuse dar complementare: cel apolinic (Narcis) şi cel dionisiac (Gură-de-Aur). Narcis, magistrul, este monah, înclinat spre meditaţie, spre ştiinţă, iar Gură-de-Aur, discipolul, este cel care abandonează mănăstirea, încercând să descopere sensul vieţii prin eros şi artă.


Selma Lagerlöf, Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia, traducere de Dan Faur, Bucureşti, Editura Tineretului, 1961, 704 p.

Ce pedeapsă mai bună pentru un ştrengar decât să fie transformat într-un spiriduş? Aceasta însă nu este totul; poznaşul Nils va străbate în zbor, împreună cu gâştele sălbatice, întreaga Suedie. Ne întâlnim aşadar cu eroi din vechi legende, cu trecutul ţării, dar şi cu obiceiurile populare, cu munţii şi apele. Autoarea avusese în plan să alcătuiască o carte de citire cât mai atractivă pentru micii şcolari, a creat însă o poveste fermecătoare care încântă toate vârstele.


Nikos Kazantzakis, Libertate sau moarte: Căpitan Mihalis, traducere de Pericle Martinescu, Bucureşti, Editura Tineretului, 1962, 560 p.

La apariţia sa, romanul a stârnit controverse în Grecia. Acţiunea se petrece în timpul revoltei cretane din anul 1889 împotriva turcilor şi-l are ca erou pe Mihalis, războinic neîmblânzit şi nesupus, căpitan al rebelilor. Ilustrând tema predilectă a autorului (epitaful de pe mormântul lui Kazantzakis fiind: Nu nădăjduiesc nimic. Nu mi-e teamă de nimic. Sunt liber.), el se va elibera în final de orice teamă ori nădejde. În timp ce alţi căpitani au depus armele, Mihalis luptă până la capăt şi acceptă moartea.


Gabriel Garcia Marquez, Un veac de singurătate, traducere de Mihnea Gheorghiu, Bucureşti, RAO, 2005, 480 p.

Este socotită una din cele mai traduse şi citite cărţi ale literaturii ispanice. Ocupă locul al doilea, după Don Quijote, ca cea mai importantă carte din spaţiul cultural al limbii spaniole. Pe durata a şase generaţii se deapănă istoria familiei Buendia şi a satului Macondo, sat izolat de lume, el însuşi o lume în miniatură, împlinind astfel profeţia că va petrece un veac de singurătate.


Erich Maria Remarque, Pe frontul de vest nimic nou, traducere de Eman. Cerbu, Timişoara, Signata, 1992, 216 p.

Primul Război Mondial, frontul de vest, cu toate ororile şi spaimele lor, sunt văzute prin ochii tânărului soldat Paul Bäumer. Fusese elev şi, la îndemnul profesorului, se înrolase în armată pentru a participa la război. Paul este exponentul unei generaţii a cărei tinereţe i-a fost răpită mult prea devreme. Deşi mulţi dintre tinerii soldaţi nu vor pieri în luptă, totuşi viaţa le va rămâne mutilată, ei nemaiputându-se adapta vremurilor de pace.


Franz Kafka, Castelul, traducere de Mariana Şora, Bucureşti, RAO, 2003, 284 p.

Pe lângă faptul că a rămas neterminat la moartea autorului, Castelul este cel mai enigmatic roman al lui Franz Kafka. Eroul principal, arpentorul K., soseşte într-un sat aflat în administraţia unei persoane misterioase care locuieşte într-un castel din apropiere. K. nu ştie că aici nimic nu se petrece fără ştirea stăpânului castelului. Dorinţa sa este de a întâlni acest stăpân şi de a-i vorbi. Pentru a putea realiza aceasta el trebuie să treacă de un aparat birocratic desăvârşit. Lucru care îi va fi cu neputinţă...


George R.R. Martin, Urzeala tronurilor, traducere din limba engleză de Silviu Genescu, ediţia a II-a, Bucureşti, Nemira, 2011, 944 p.

Este romanul cu care începe saga „Cântec de gheaţă şi foc” şi care, de asemenea, a beneficiat de o spectaculoasă ecranizare pentru televiziunea HBO. Lumea descrisă este un roman cavaleresc perpetuu. Dragonii încă mai trăiesc, magia îşi are efectul, cavalerii se luptă în turniruri pe viaţă şi pe moarte. Tema acestui roman o reprezintă înfruntarea unor clanuri rivale pentru a păstra sau a obţine tronul de fier al celor Şapte Regate din Westeros. Venirea iernii însă ameninţă aceste tărâmuri; aici iarna ţine ani şi ani, aducând cu sine întunericul şi groaza de dincolo de Zidul care apără Regatele.


H.G. Wells, Războiul lumilor, roman, traducere de Mihu Dragomir şi C. Vonghizas, Bucureşti, Editura Leda, 2005, 264 p.

Prin adaptarea subiectului romanului ca piesă de teatru radiofonic, Orson Welles avea să stârnească pe data de 30 octombrie 1938 o panică de nedescris în rândul ascultătorilor americani. Scrisă la sfârşitul secolului al XIX-lea (1898), cartea lui H. G. Wells, printre primele de acest gen în literatura s.f., descrie invadarea de către marţieni a Angliei şi a întregului Pământ. Relatarea evenimentelor este făcută în stil jurnalistic de către eroul principal anonim. Având tehnică militară superioară, marţienii vor cuceri în scurt timp Pământul şi-i vor înrobi pe pământeni. Creaturi hidoase, asemeni unor caracatiţe uriaşe, marţienii au ca sursă de hrană sângele uman. Acesta însă le va pricinui sfârşitul, ei neavând imunitate la bacteriile de pe Planeta Albastră.


Ana Maria Sigmund, Dictator, demon, demagog. Întrebări şi răspunsuri despre Adolf Hitler, Bucureşti, Editura Rao, 2011, 283 p.

Mai există oameni interesaţi de Adolf Hitler. Mai există întrebări legate de această fiinţă. Într-adevăr, cum a putut stârni un omuleţ sărac, frustrat, cu aplecări artistice un asemenea val de ură care să genereze ceea ce a ajuns să se numească Al Doilea Război Mondial? Şi mai curios este faptul că există oameni care cred în continuare în „doctrina” lui Adolf Hitler, oameni dispuşi să-l urmeze, să-l pună pe un piedestal. Cartea doamnei Sigmund oferă răspunsuri legate de viaţa acestui dictator, despre fascinaţia stârnită de el în rândul maselor. Cum a ajuns să fie credibil? Ana Maria Sigmund oferă răspunsuri. Caută-le!


*** Kalevala – Epopee populară finlandeză, traducere de Iulian Vesper, Bucureşti, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, 1959, 837 p.

Prin osteneala sa de a căuta şi a aduna cântece populare de pe teritoriul Kareliei şi al Finlandei, Elias Lönnrot va dărui poporului finlandez bunul cel mai de preţ, eopeea naţională, Kalevala. Mai multe cicluri de poeme sunt închinate eroilor Väinämöinen, Lemminkäinen, Ilmarinen, Kullervo. Totul este învăluit în descântec şi vrajă. Pivotal în întreaga epopee este Sampo, un obiect magic, un fel de corn al abundenţei, care asigură prosperitatea şi fericirea veşnică celui ce îl posedă. El se află în mâna oamenilor din Pohjola, ţinut misterios din nord, de dincolo de negură. Eroii Kalevei vor porni în expediţie spre a obţine acest Sampo, doar că în timpul luptelor el se va scufunda în mare şi astfel va fi perdut pentru totdeauna...


Carl E. Schorske, Viena fin-de-siècle. Politică şi cultură, traducere de Claudia Ioana Doroholschi şi Ioana Ploeşteanu, Iaşi, Polirom, 1998, 376 p.

Deşi la sfârşitul secolului al XIX-lea Imperiul Austro-Ungar nu mai reprezintă una dintre marile puteri ale lumii ci un stat fărâmiţat de revendicările etnice, iar Viena este plasata pe locul doi de alte capitale precum Parisul, Londra, ori Berlinul, cu toate acestea ea va deveni matricea unor inovaţii în domeniul muzicii, filosofiei, psihanalizei, ori al literaturii. Monografia lui Carl E. Schorske prezintă ambientul socio-politic al acestei perioade şi totodată aportul cultural adus de Schnitzler, Hoffmannsthal, Freud, Kokoschka ori Klimt.


Bertrand Russel, În căutarea fericirii, Bucureşti, Editura Humanitas, 2011.

Fericirea şi nefericirea. Două stări omeneşti, mai mult sau mai puţin controlabile, despărţite de o graniţă aproape imperceptibilă. Bertrand Russel consideră că fericirea este o stare care se cucereşte, iar, cea mai bună reţetă pentru a fi fericit este să nu te preocupe în mod excesiv persoana ta. Pentru a fi fericit, până la urmă fiind vorba despre percepţia fiecărui individ asupra acestui sentiment, trebuie să-ţi cauţi preocupări care să te îndepărteze, oarecum de tine insuţi.
Pe de altă parte, nefericirea este şi ea o stare „cucerită”, într-un fel sau altul, de mintea individului; ea este cauzată de întâmplări, de modul de viaţă sau de perceperea momentelor vieţii. Este nefericirea o consecinţă a invidiei, a spiritului de competiţie, a oboselii, sau poate se datorează conştiinţei păcatului, maniei persecuţiei? Poate. Cartea aduce câteva lămuriri, citeşte-o!


Ioan Slavici, Amintiri. Lumea prin care am trecut, ediţie şi tabel cronologic de Constantin Mohanu, Bucureşti, Editura Minerva (B.P.T.), 1994, XX + 356 p.

O antologie deosebită, cu un farmec aparte, în care sunt depănate amintiri legate de clasicii literaturii noastre, prieteni apropiaţi ai lui Ioan Slavici, precum: Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Coşbuc, Titu Maiorescu şi alţii. Viaţa de toate zilele, activitatea culturală, frământările etnice şi politice din Austro-Ungaria, petrecerea ca ostaş şi student la Viena, nu fac decât să zugrăvească o lume dragă autorului, o lume apusă, pe care o evocă melancolic...


Boris Pasternak, Doctor Jivago, traducere, prefaţă şi tabel cronologic de Emil Iordache, Iaşi, Editura Polirom, 2000, 612 p.

Iuri Jivago, eroul principal al romanului, medic şi poet de o sensibilitate deosebită, este martorul şi totodată victima Revoluţiei bolşevice din 1917 şi a războiului civil ce va urma. Confruntarea celor doi monştri (Armata Roşie şi Armata Albă) nu lasă cale de mijloc, cei sensibili, cei care mai cred idealuri trebuie să piară. Prezentarea comunismului în culori sumbre a dus la ostracizarea lui Pasternak, romanul va apărea pentru prima dată în Italia (1957) iar în U.R.S.S. abia în 1988.


Carole Matthews, Clubul iubitoarelor de ciocolată, Bucureşti, Editura Allfa, 2010, 382 p., trad. Anca Buja

Lucy, blonduţă, rotunjoară, naivă uneori, aprigă în răzbunări, cu o grandioasă autoironie... iubeşte ciocolata! Are trei prietene, Nadia, Chantal şi Autumn, cunoscute prin prisma unicei iubiri – ciocolata. Împreună constituie Clubul iubitoarelor de ciocolată. Povestea feicăreia dintre cele patru prietene are atât elemente obişnuite cât şi dramatice, strânse laolaltă şi prezentate de narator într-un mod haios, energic şi atrăgător. Este o carte care poate fi citită oriunde dar, cu multă grijă. Deschide apetitul pentru dulciuri.


Jonathan Swift, Călătoriile lui Gulliver, Bucureşti, Adevărul Holding, 2009, 352 p. (trad. Leon Leviţchi)

Publicarea unor ediţii ad usum Delphini a creat o percepţie falsă asupra capodoperei lui Jonathan Swift, transformând-o în „literatură pentru copii” (mai ales primele două călătorii: în Lilliput – „Ţara Piticilor” şi în Brobdingnag – „Ţara Uriaşilor”). Cele patru părţi ale cărţii prezintă călătoriile lui Lemuel Gulliver în locuri ciudate, ireale, populate cu fiinţe fantastice. Ca formă romanul parodiază celebrele „romane de călătorii” ale epocii, însă abordează şi satirizează diverse teme, cum ar fi: monarhia, conflictele religioase, omul (este corupt din fire sau devine corupt?), disputa dintre antic şi modern...


Cormac McCarthy, Drumul, Bucureşti, Editura Humanitas, 2009

În urma unui cataclism care distruge vegetaţia şi fauna singurii supravieţuitori sunt oamenii. Este frig, întuneric, totul este acoperit de cenuşă. Un bărbat împreună cu fiul său străbat acest decor sumbru, căutând marea şi ţinuturi mai calde. Trebuie să evite însă haitele de canibali, singurul bun de preţ al tatălui fiind un revolver în care au mai rămas două cartuşe – unica salvare a fiului şi a sa în cazul în care vor fi prinşi...


William Golding, Împăratul muştelor, Bucureşti, Editura Humanitas, 2007 (Colecţia „Raftul Denisei”)

Un grup de băieţi (toţi sub vârsta de 13 ani) ajunge pe o insulă pustie în urma prăbuşirii unui
avion. Ceea ce va urma nu este însă, în niciun caz, asemănător cu aventurile din Doi ani de vacanţă ori
cu întâmplările lui Robinson. Libertatea absolută oferă cadrul favorabil pentru întoarcerea la
primitivism. Instinctele şi dorinţa de putere vor prevala, scindând grupul în două tabere: vânători şi
vânat...


Radu Tudoran, Toate pânzele sus!, Bucureşti, Editura Lucman, 2004

Dacă nu-ţi poţi permite petrecerea vacanţei pe un vas de croazieră, îmbarcă-te la bordul goeletei „Speranţa”. Drumul de la ţărmul Mării Negre până în Ţara de Foc îţi va fi presărat cu cele mai captivante aventuri: lupte cu piraţi, explorări de tărâmuri necunoscute, ieşirea din situaţii neprevăzute. Învaţă ce este adevărata prietenie, călătorind alături de Anton Lupan şi de echipajul său în căutarea lui Pierre Vaillant, prietenul dispărut.


Sir Sacheverell Sitwell, Călătorie în România, Bucureşti, Humanitas, 2011, 246 p.

O carte emoţionantă despre o ţară pe care obişnuim să o desconsiderăm, o Românie interbelică văzută prin ochii unui scriitor englez este ceea ce vă propunem să răsfoiţi în următoarele zile. Invitat de familia Callimachi să viziteze România, Sir Sachewerell Sitwell îşi povesteşte întreaga călătorie prin spaţiul românesc cu un farmec aparte, cu o nobleţe specific englezească. România se află „la capătul Europei”, dar, are o muzică populară „fără de pereche”, are o importantă colecţie El Greco aflată în cele mai frumoase palate regale iar, Calea Victoriei este comparabilă cu celebrele bulevarde Oxford Street şi Regent Street.
Ia-şi doza de optimism din paginile cărţii Călătorie prin România, cunoaşte realităţile româneşti interbelice prin prisma fotografiilor şi gândurilor unui englez: Sir Sacheverell Sitwell.


Dinu Pillat, Aşteptând ceasul de apoi , Bucureşti, Humanitas, 2010, 313 p.

O carte ascunsă, pierdută şi regăsită dintr-o întâmplare providenţială, un roman de tinereţe al scriitorului Dinu Pillat, care prezintă o viziune aparte asupra perioadei legionare. Aşa cum spune Gabriel Liiceanu în Prefaţa acestui roman, Aşteptând ceasul de apoi este „o carte cu biografie”, care a văzut lumina tiparului pentru prima dată după zeci de ani de la scrierea ei. Romanul a constituit „corpul delict” în procesul lotului Noica-Pillat, fiind considerat o lucrare cu caracter mistico-legionar.
În realitate, romanul lui Dinu Pillat este o carte care te acaparează, îţi prezintă o societate frământată politic în care un grup de tineri manifestă nevoia de apartenenţă la o organizaţie prin intermediul căreia-şi propun mântuirea colectivă prin foc şi sânge. Paginile cărţii îţi dezvăluie şi latura profund-umană, sensibilă, cu frustrări şi resemnări a personajelor romanului, oameni marcaţi de perioada istorică pe care o trăiesc.


Dan Negrescu, Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Timişoara, Editura Marineasa, 2010, 146 p.

O lume pierdută, trecută în „ceruri”, cu dureri şi bucurii, cu picanterii şi snoave, amintiri ale scriitorului Dan Negrescu aşezate în paginile unei cărţi ca şi când viaţa Mehalei ar fi reproiectată într-un alt colţ, ca şi când totul s-ar fi mutat într-o altă dimensiune. Îţi recomandăm această carte pentru o lectură plăcută, de vară, în unul din parcurile noatre, fie că eşti măhăleanţ sau nu, fie că eşti sau nu timişorean, pentru că te vei regăsi în aceste povestiri măcar preţ de câteva secunde. Imagini ale Mehalei, ilustrate care au aparţinut cândva locuitorilor acestui spaţiu te vor transpune într-o lume a fostelor sate bănăţene, aşa cum nu vei mai avea ocazia să întâlneşti curând, poate doar în ceruri.


Florescu, Gheorghe, Confesiunile unui cafegiu, Bucureşti, Humanitas, 2008, 503 p.

Cafeaua şi poveştile, amintirile unei epoci trăite sau nu, ţi le oferim spre savurare într-o după-amiază toridă, pe o bancă în parc. Personaje reale, cu nume imaginar sau nu, personalităţi care au alcătuit cândva lumea Bucureştilor, ţi se vor perinda pe dinainte, spunându-şi povestea. Nichita Stănescu, Marin Preda, Toma Caragiu sunt câţiva dintre scriitorii şi artiştii care şi-au petrecut timpul în localul autorului acestei cărţi, alături de ei fiind amintite personaje politice - Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica - sau de altă natură, nume cunoscute şi prezente în viaţa politică şi mondenă a zilelor noastre: Gigi Becali, Oana Zăvoranu etc. Simte aroma cafelei Avedis descrisă de cel mai desăvârşit preparator al ei, Gheorghe Florescu.


Mihail Bulgakov, Maestrul şi Margareta, Bucureşti, Humanitas, 2007

Acţiunea începe într-un parc. Începe şi tu cartea aşa. Pe o bancă. Diavolul se va aşeza lângă tine. E subţiratic, distins, poartă pince-nez. Behemoth, Koroviev, Azazello şi frumoasa Hella, gaşca „necuratului” cu iz de aristrocrat. Dimineaţa, tot el, distinsul încornorat, te va servi cu crenvuşti marinaţi şi alte minunăţii – ca să te trezeşti din mahmureală. Meniul romanului e însă mult mai bogat.Vei citi, cum se zice, în draci. O capodoperă la care autorul a lucrat până în ultima zi de viaţă. O parabolă a totalitarismului, a „satanizării”... sociale, a răului pogorât printre oameni, adică ieşit la iveală din demonii-cetăţeni.

Theme by Danetsoft and Danang Probo Sayekti inspired by Maksimer