Antologie | La noi, in Eden | Nicolae de Popa

137 Lagos și brumă Cu această ocazie – domnilor am putea presupune că suntem vii că fața noastră este aproape adevărată și gata de a fi dată în folosință la întreaga ei singurătate Ca atare va trebui să ne biciuim așa cum fac semințele grija unei pulberi fiind doar aceea să rămână peste noapte puțin însângerată