Antologie | La noi, in Eden | Nicolae de Popa

183 M-am dus să vorbesc cu asparagusul și să îi spun pace ție invidiosule și individualistule ce ai ridicat patru rânduri de samurai împrejurul vaselor capilare ...Și amintindu-i că pentru prima oară am început să șchiopătăm împreună întru același ideal comun erau zile când însăși gândacii se întreceau prin a fi cu adevărat niște lorzi Deocamdată se va reține doar faptul că portocala ne-a tratat întotdeauna ca pe-un gunoi iar eu am rămas pironit cu șireturile pe buze când la rândul său asparagusul a venit să îmi spună și să îmi zică – bă tu ăla cu clămpăul inoxidabil, să știi că pe chestia aia cu samuraii ai merita să-ți comanzi o dantură cam cât jumătate Parisul