Antologie | La noi, in Eden | Nicolae de Popa

189 Îngropată în sărutarea primejdiei putrezită simbolic – precum într-o leoaică de sirop – luată apoi de patrule și făinuț primenită în alt croncănit de cireșe parcă tânjești să se întâmple ceva ireparabil – o rupere a feței când ți-e gura mai fină și cu toate că ai o fereastră mai blândă ca roata tu alergi uneori cu cuțitul după sticla de pepsi iar în gara de nord sunt câmpii ce îl scuipă în față pe Platon