Antologie | La noi, in Eden | Nicolae de Popa

328 iată, este 6 și 10 – până la șapte avem destul timp să ne așternem, domnilor, pe un plâns – de nu se mai vede nici om cu persoană, nici persoană cu om! plânsul are și avantajul de a crea atmosferă, iar pentru unii cum suntem noi – nu există distracție mai plăcută decât un plâns mărunt, ținut ca între prieteni – la șosea ah, ce bine mă simt când în loc să fac politică mai bine mă tai din când în când la față cui nu i-ar prinde bine în ziua de astăzi un plâns, ori măcar un suspin – așa – la pielea goală – ca pe vremuri 6 și 10