Antologie | La noi, in Eden | Nicolae de Popa

346 cică ieri între craiova și calafat pasărea ar fi ridicat următoarea problemă: „eu cred, domnilor, că noi suntem prea păsări pentru ca ultimele cuvinte spuse de un om care moare pe cruce să mai poată fi lăsate la îndemâna copiilor” îndurerat, ca întotdeauna, la auzul unor asemenea afirmații – cică tot ieri copilul ar fi răspuns: „mă tem, doamnă, că voi femeile sunteți 99% foșnet pe când restul de 1% nici n-a fost luat în calcul de dumnezeu” acum și pasărea și copilul s-au stabilit într-o țară foarte îndepărtată și cu aceasta lumea noastră și-a luat pentru totdeauna adio de la cele mai frumoase cuvinte adresate vreodată unui pustiu Prea păsări