Antologie | La noi, in Eden | Nicolae de Popa

349 nădăjduim, nu-i așa? – ca și anul ăsta onoratele alimente din subordinea limbii române să rămână unite și seară de seară să prezinte onoratului public aceleași viguroase spectacole de circ cu bufoni și șerpi din produse lactate va fi îmbulzeală, oho! omul de zăpadă bate chiar și vara din palme atunci să rămână cum am vorbit și să sperăm că dresorii n-or să ne poarte pică dacă le cerem ca brânzeturile să fie tratate îndeobște cu „dumneavoastră” încolo, doar prietenul meu, leușteanul, ca un fel de pitic comestibil părăsește acum bucureștii pentru inima unei oi ce în fiecare an își preschimbă mielul în stană de piatră Circ