Antologie | La noi, in Eden | Nicolae de Popa

67 Rareori mi se întâmplă să îmi tai unghiile fără să nu izbucnesc în plâns... (Tu stingi și arzi – faci cumpărăturile de rigoare; un fir de lucernă se încruntă la limuzina verde) Iată, domnilor, ce agrăiește canțelaria poeziei: pentru fiecare cârpă să fie înălțată o catedrală!