Antologie | La noi, in Eden | Nicolae de Popa

163 Iată o carnație în derivă dată mie, Doamne, cu osebite tam-tamuri încât înșiruirea de orătănii să izbândească pentru binele unei lungi caravane de ciorăpei iar uina Anca – un milos du-te-vino printre solzi și bășcăuri ca și când o anume împărăteasă și-ar slobozi obrajii peste scheletul unei foi hotărâtoare în fine măslinii surprinși în momentul când își dau în vileag indiscutabila lor legătură cu iadul