Antologie | La noi, in Eden | Nicolae de Popa

223 Nu mai încape vorbă că veți lăsa și familie și glorie și veți înmuguri ca vișinul dacă vă spun că încă de tânăr și până la noi ordine am fost unul dintre ai voștri și să știți că gâfâi din toate unghiurile ficatului atunci când completez formularele de deces benevol al corpului meu dintr-o țară foarte-ncărunțită (Azi, 23 martie înainte de Christos, mi-am pus din nou negru, galben și roșu pe rotula genunchiului drept și i-am scris lui Samson von Horst)