Antologie | La noi, in Eden | Nicolae de Popa

274 E trecut de 7 şi degetele toate sunt la mână Iar algocalminul – poate e şi dânsul tot un fel de om Acestea fiind zise – ca unul ce s-a pus cu parul pe sulfină eu cred că gura noastră ar dori, urâtă, să spuie şi să zică lucruri întru creanga care fuge noaptea de la pom Dar ce s-o mai întindem cu miloaga, futu-i, prin voştină hai, afurisito, de îmi bate londrele în cuie cel puţin este trecut de 7 şi hârtia-ncărunţită – ca o raţă – lipa-lipa după o loază precum porcul acela de creion