Antologie | La noi, in Eden | Nicolae de Popa

275 Aproape că i-am scris cu o tot mai adâncă îndepărtare a obrajilor ce îi aveam lipiţi de ea după care m-am luat să mă întrec c-o lumânare ce fără doar şi poate – numai lumânare nu era! Trebuie însă că undeva într-o anume ceaţă de sănătăţi confuze ce nu o poţi atinge nici în vis mai trăieşte o ceaţă care cultivă hamsteri şi de aceea becul în loc să se aprindă de la buze a stat toată noaptea-mbrăcat şi a plâns