Antologie | La noi, in Eden | Nicolae de Popa

303 după lungi tratative cu moartea am aniversat ziua golului din privire am dat știri la radio am plâns și noi atât cât s-a putut – uneori doar cu gândul, pentru ca – vorba aia – să nu zică lumea că suntem șmecheri sau câini orașele maicii domnului curgeau fest pe sticleții din creier iar căprioara tatii ne servea cu pustiu de sezon și zicea că suntem pur și simplu niște tâmpiți zicea că acum e momentul să ne ținem unul de altul cu ambele mâini încât gloata să creadă că pe cruce nu a fost răstignit decât un singur Iisus așa că având în vedere toate acestea am fost nevoiți să mai plângem o dată Am fost nevoiți