Antologie | La noi, in Eden | Nicolae de Popa

311 Viața aceea a fost ca o pieptănătură cu cărarea pe mijloc mă rog, au existat și ființe la care le-am vorbit ca din cer treceau singure și vopsite, le-am deschis fereastra înainte de căderea bastiliei, soarta le așezase în semicerc, – „măi, amărâtelor, eu nu vă vreau, măi târâturilor, decât binele căci nu e ușor să fiți privite de un poet uitați-vă – n-am decât 5 degete la o mână însă voi pentru mine sunteți singurele cărți, un fel de scripturi pe care dumnezeu ar trebui să le citească zilnic cu amândoi genunchii” Cărarea pe mijloc