Antologie | La noi, in Eden | Nicolae de Popa

86 Miercuri în mov Corneliei Ea are un corp, niște ochi, o pereche de sfârcuri, aici – în zăpada de zestre – unde tu vei veni să îți tropăi tropăitul de sticlă și în văzul șiroaielor de sânge care păzesc ieșirea spre Sanctitatea Sa Scrumiera de la marginea Vorbei, cu alte cuvinte aici și aici, unde este capătul cel mai înverșunat al pământului castaniu, ea are întotdeauna ceva îndelungat și galactic, ea are, în fine, un mov de îți vine să te muți într-o coamă de cal